In ziua de 21 Decembrie 2011 merg si eu la scoala ca oricare elev silitor, care in ultima saptamana de scoala nu gaseste absolut nimic mai interesant decat mersul la scoala.
Tot Bucurestiul parea lovit de o amorteala generala. In metrou nu se aude nicio manea din niciun difuzor de Nokia 6234. Ba chiar am calcat un "roacar" nespalat pe picior si acesta nici macar privirea aia amenintatoare de demon lovit de diaree nu mi-a aruncat-o. In fine, ma asez pe scaun, deschid cartea si incep sa citesc. Dupa nici doua pagini citite inchid cartea. Literele parca incepeau un rit traditional din Tanzania. Un fel de dans al ploii mai complex se derula pe paginile ingalbenite ale cartii mele.
Ies din statia din metrou si simt suflarea Reginei Gheturilor in ceafa. Iau pozitia de om lovit de friguri si ma indrept spre liceu. Imi imaginez inca o zi plictisitoare in incinta unitatii de invatamant "I. N. Socolescu". Dar, spre uimirea mea ulterioara, ziua aceasta planuieste sa devina o zi dintre cele mai active.
Ajung la scoala si intru in clasa. Tot ce vad sunt vreo 3-4 colegi la fel de tristi si obositi ca mine. Incerc sa gasesc o solutie pentru a ma dezmorti putin si caut in ghiozdan. Gasesc mingea de tenis cu care m-am jucat cu o zi inainte la scoala. O iau si ies cu un coleg pe hol sa ne jucam. Dam cateva pase pline de dragoste pana cand vine fata badyguard Lavinia. Ii zic colegului sa se opreasca pentru ca a venit Lavinia, dar se pare ca nu ma aude pentru ca imi da o noua pasa. Prind mingea. Ma uit la Lavinia. Scrie ceva in caietul ei. Minunat, ne-a dat amenda. Considerand ca daca ne-a dat amenda nu mai are ce sa ne faca continui jocul.
- Ba terminati cu mingea aia! urla Lavinia dintr-o data.
- Bai frate, ne-ai dat amenda. Acum lasa-ne sa ne jucam. ii raspund eu plin de repulsie contodentara, dupa care ma intorc la jocul meu.
Intre timp vine o tipa de la alta clasa, se baga in fata mea si se joaca cu colegul meu. Ma retrag si ma uit la fata cum se joaca cu colegul meu. La un moment dat vine mingea spre mine, iar ea vine spre mine dupa minge.
- Sa stii ca ma jucam si eu, dar e ok..e ok. incep eu un monolog destinat gagicii.
- Aa. Imi pare rau. Nu te-am vazut. Poftim! raspunde ea vrand sa-mi inmaneze mingea.
- Nu, nu. Chiar e ok. Joaca-te acolo!
Dupa mai multe insistente din partea ei si refuzuri din partea mea, isi continua jocul. Dar un nou strigat deplorabil din partea Laviniei ne opreste jocul. Colegul meu pleaca de pe hol si raman decat eu si fata. Vazand ca nu se mai poate cu niciun chip sa ma joc pe hol o iau frumos de manuta pe noua mea colega de jucat cu mingea si o invit in umila mea clasa, dupa care o trimit in spatele clasei si continuam sa ne jucam. Dupa maxim 5 minute, monstrul legii isi face aparitia. Dupa primele doua cuvinte pe care le scoate incep sa am o vaga impresie ca aceasta Lavinia a mancat megafoane in tineretile ei glorioase.
- Ba Kaze. Ma umpli de nervi. Da mingea acum sau mergem la directoare. zbiara ea cat o tin plamanasii.
- Bai nene, mi-ai dat amenda. Acum da-i drumu de aici. Pa.
- Atunci hai cu mine la directoare.
- Hmm...Daca ma gandesc mai bine cred ca iti dau mingea.
- Nu. Imi dai mingea si vi cu mine la directoare.
- Bine ma. Hai la directoare.
Si cu nervii ridicati pana la limita cutiei craniene, ma indrept spre cabinetul directoarei. O iau cu mult inaintea Laviniei si dau sa intru in cabinet.
- Lasa-ma sa intru intai eu! urla ea din spate.
- Bine ma. Fa-ti damblaua. Intra.
Intra si vorbeste scurt cu directoarea dupa care ma invita grandios inauntru. Intru si vad figura indubitabil curioasa a directoarei. Fac scurt cu mana. O salut politicos si iau o pozitie lejera asteptand sa-mi puna intrebari. Dupa niste intrebari ce nu-si aveau rostul de genul "ti se pare normal sa te joci cu o minge cu diametrul de 8 centimetri in scoala" sau afirmatii de genul "odata mi-a cazut un strugure in cap si m-a durut" ma lasa sa plec si imi confisca mingea.
Ma duc in clasa foarte nervos si gasesc un dop. Il iau si incep sa ma joc cu o alta colega cu dopul. Intra din nou Lavinia si vorbeste cu un ton foarte grav.
- Acum ca nu mai ai minge te joci cu dopul?
- Iesi ma afara si da-mi amenda iar. Hai, zi ca ma joc cu dopul si fac mizerie prin clasa sau crap teste, izbucnesc eu.
Spre surprinderea mea, Lavinia iese din clasa. Dupa un timp ies din clasa si ma duc spre baie. La intrarea in baie dau de Lavinia.
- Daca te prind in baie la fete te rup cu bataia. spune monstrul agnostic.
- Ba termina cu tupeu asta ca nu-ti sta bine. Ok? raspund eu cu un aer superior.
- Ce ai zis ma? Mai zi o data ce-ai zis, raspunde ea venind spre mine si incercand sa se apropie foarte mult de mine. Se ridica pe varfuri incercand sa stea frunte in frunte cu mine, dar, din nefericire, inaltimea ii permite sa ajunga doar undeva in zona gurii mele. Probabil vrea un sarut parintesc sau ceva de genul. Imi dau seama ca are ganduri necurate in momentul in care zaresc tomfa din mana ei. Dar constat ca educatia ei martiala nu include si folosirea tomfelor sau batelor asa ca ma calmez.
- Am zis sa nu mai fii asa tupeista ca nu te prinde caracterul. Acum poti sa pleci ca nu intru in nicio baie.
- Bine. De fapt, intra in clasa ca s-a sunat. Hai!
- Nu, scumpa mea. Intai vreau sa vad cum ii bagi pe toti in clasa si dupa intru eu. Ok?
- Da? Bine. Lasa ca vezi tu. Ia intrati ma toti in clasa. Acum.
Dupa ce am vazut ca intra toti in clase intru si eu in clasa. Cum am intrat mi-a venit o idee geniala prin care sa contest inteligenta Laviniei. Ies din clasa si ma duc intr-o alta unde gasesc o punga cu crete si le aduc in clasa. Rog un coleg sa ma ajute si incep sa scriu "Lavinia e praf si pute" mare pe tabla. Dupa ce termin de desenat ma duc in spatele clasei sa-mi admir opera. Cand totul parea perfect in clasa intra...Da, chiar ea. Vede mesajul negativist de pe tabla si se intoarce la noi.
- Aveti referat toata clasa!
Colegii incep sa rada isteric, dupa care se uita spre mine si unul din ei imi spune razand.
- Ba Kaze, ba. Ti-am zis ma ca o faci praf daca scrii aia. Acum avem referat.
Ma amuz si eu impreuna cu ei si las ziua sa continue in amorteala generala ce a fost spulberata pentru cateva ore.
Intr-un final se termina orele de curs( cu o ora mai devreme) si plec spre concertul sustinut in acea seara sperand ca amorteala generala sa dispara pentru inca un timp.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu